- Spălarea simplă se pedepsește cu cinci ani de închisoare și amendă de 375 000 de euro; spălarea agravată, cu zece ani și 750 000 de euro (art. 324-1 și 324-2 din Codul penal francez).
- Prezumția operează atunci când operațiunea „nu poate avea altă justificare” decât disimularea originii sau a beneficiarului fondurilor.
- Din iunie 2025, ea vizează în mod expres operațiunile cu criptoactive anonimizate.
- Sechestrele intervin adesea încă din faza anchetei; confiscarea poate viza bunuri aparținând unor terți, în anumite condiții.
I. Infracțiunea de spălare a banilor
Articolul 324-1 din Codul penal francez (code pénal) vizează două comportamente. Primul constă în înlesnirea justificării mincinoase a originii bunurilor sau veniturilor autorului unei crime (crime) sau al unui delict (délit). Al doilea constă în acordarea de sprijin unei operațiuni de plasare, de disimulare sau de conversie a produsului unei crime sau al unui delict.
De la Legea nr. 2025-532 din 13 iunie 2025, spălarea banilor (blanchiment) este „considerată ocultă” în sensul articolului 9-1 din Codul francez de procedură penală (code de procédure pénale). Această calificare are consecințe asupra momentului de la care începe să curgă prescripția.
Pedepsele sunt următoarele:
- cinci ani de închisoare și amendă de 375 000 de euro (art. 324-1);
- zece ani de închisoare și amendă de 750 000 de euro în caz de obișnuință, de folosire a facilităților unei activități profesionale sau de grup organizat (bande organisée) (art. 324-2);
- o amendă care poate fi ridicată până la jumătate din valoarea fondurilor spălate (art. 324-3);
- pedepsele infracțiunii de origine, atunci când acestea sunt mai mari și autorul avea cunoștință de ea (art. 324-4).
Spălarea produsului traficului de stupefiante ține de un text special, articolul 222-38: zece ani de închisoare și amendă de 750 000 de euro.
O întrebare despre situația dumneavoastră? Scrieți cabinetului sau sunați la +33 7 81 86 30 80.
II. Prezumția de la articolul 324-1-1
Potrivit articolului 324-1-1, bunurile sau veniturile „sunt prezumate a fi produsul direct sau indirect al unei crime sau al unui delict dacă condițiile materiale, juridice sau financiare ale operațiunii de plasare, de disimulare sau de conversie nu pot avea altă justificare decât disimularea originii sau a beneficiarului real al acestor bunuri sau venituri”.
Textul mută sarcina discuției. Acuzarea nu mai trebuie să indice infracțiunea de origine. Ea trebuie însă să demonstreze că operațiunea, astfel cum a fost realizată, nu are altă justificare decât disimularea.
Apărarea privește, așadar, faptele: originea documentată a fondurilor, o activitate comercială reală, motivele familiale sau profesionale ale unui transfer, contraprestațiile. Orice justificare economică credibilă împiedică îndeplinirea condiției prevăzute de text.
Un al doilea alineat, adăugat prin Legea din 13 iunie 2025, extinde prezumția la operațiunile realizate prin intermediul unui criptoactiv care include o funcție integrată de anonimizare sau prin orice cont ori tehnică ce permite anonimizarea sau opacizarea operațiunilor cu criptoactive.
III. Colectori de numerar, compensare și spălare vamală
Numeroase dosare privesc rețele de colectare de numerar și de compensare. Sume sunt remise în Franța, iar o valoare echivalentă este pusă la dispoziție în străinătate, fără transfer bancar direct. Urmărirea îi vizează atunci pe colectori, pe transportatori și pe persoanele care organizează compensarea.
Codul vamal francez (code des douanes) incriminează și el spălarea banilor. Fostul articol 415 viza operațiunile financiare dintre Franța și străinătate, „prin export, import, transfer sau compensare”, privind fonduri provenite dintr-un delict vamal sau dintr-o infracțiune la legislația privind stupefiantele. El se aplica și colectării și transportului acestor fonduri pe teritoriul vamal, precum și activelor digitale. Prevedea zece ani de închisoare și o amendă de una până la cinci ori suma în cauză, până la de zece ori în grup organizat.
Codul vamal a fost recodificat prin Ordonanța nr. 2026-265 din 8 aprilie 2026, în vigoare de la 1 mai 2026.
Delictul de spălare vamală figurează de acum la articolele L. 513-12–L. 513-15 din Codul vamal. Articolul L. 513-12 pedepsește cu zece ani de închisoare și cu o amendă de cinci ori suma în cauză fapta de a efectua o operațiune financiară între Franța și străinătate, prin export, import, transfer sau compensare, știind că fondurile provin, direct sau indirect, dintr-un delict prevăzut de orice dispoziție pe care administrația vamală este însărcinată să o aplice, dintr-un delict care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene sau dintr-o infracțiune la legislația privind stupefiantele.
Articolul L. 513-13 extinde aceste dispoziții la transportul și colectarea acestor fonduri pe teritoriul vamal și la activele digitale. În grup organizat, amenda este ridicată la de zece ori suma în cauză (articolul L. 513-14).
Articolul L. 513-15 prezumă originea ilicită a fondurilor și a activelor digitale atunci când condițiile materiale, juridice sau financiare ale operațiunii nu par să aibă alt motiv decât disimularea acestei origini sau a beneficiarului real. Prezumția se aplică și operațiunilor realizate prin intermediul unui criptoactiv care include o funcție integrată de anonimizare.
Pe plan procedural, spălarea produsului infracțiunilor prevăzute la articolul 706-73 din Codul de procedură penală ține de regimul complet al criminalității organizate (706-73, 14°). Spălarea agravată ține de articolul 706-73-1, fără reținere (garde à vue) prelungită. Parchetul național împotriva criminalității organizate (parquet national anti-criminalité organisée) se poate sesiza cu cauzele de foarte mare complexitate (art. 706-74-2).
Urmează o citație sau un termen de judecată? Cabinetul poate fi contactat la +33 7 81 86 30 80 sau prin WhatsApp / Signal.
IV. Sechestre și confiscări
Confiscarea este prevăzută de drept pentru crime și pentru delictele pedepsite cu mai mult de un an de închisoare (art. 131-21 din Codul penal). Spălarea banilor intră în acest domeniu.
Pentru a garanta această pedeapsă, anchetatorii și magistrații procedează la sechestre încă din faza anchetei sau a instrucției: conturi, vehicule, imobile, creanțe, criptoactive. Acestea sunt sechestrele penale speciale (saisies pénales spéciales) (art. 706-141 și următoarele din Codul de procedură penală).
Bunurile sechestrate sunt adesea încredințate Agenției de administrare și recuperare a bunurilor sechestrate și confiscate (Agence de gestion et de recouvrement des avoirs saisis et confisqués), AGRASC (art. 706-159). Victimele pot, în anumite condiții, să fie despăgubite din bunurile confiscate (art. 706-164 și următoarele).
Atunci când un bun aparține unui terț, confiscarea nu poate fi dispusă fără ca acest terț, al cărui titlu este cunoscut sau care l-a revendicat, să fi fost pus în situația de a-și prezenta observațiile (art. 131-21). Apropiații unei persoane urmărite au, așadar, interesul să se manifeste și să își documenteze drepturile.
Fiecare sechestru poate fi contestat pe căile prevăzute de cod. Termenele sunt scurte. Codul de procedură penală face obiectul unei recodificări. Articolele citate aici sunt abrogate începând cu 1 ianuarie 2029 prin Ordonanța nr. 2025-1091 din 19 noiembrie 2025. Numerotarea lor se va schimba la acea dată.
O persoană apropiată tocmai a fost reținută în Franța? Sunați la +33 7 81 86 30 80 sau scrieți prin WhatsApp / Signal.
Întrebări frecvente
Trebuie dovedită infracțiunea de origine pentru o condamnare pentru spălarea banilor?
Nu neapărat. Articolul 324-1-1 permite prezumarea originii ilicite atunci când operațiunea nu are altă justificare decât disimularea. Apărarea constă în demonstrarea unei alte justificări, pe bază de înscrisuri.
Îmi pot fi sechestrate bunurile înainte de orice judecată?
Da. Sechestrele penale speciale (saisies pénales spéciales) (art. 706-141 și următoarele din Codul francez de procedură penală) permit sechestrarea bunurilor în cursul anchetei sau al instrucției pentru a garanta o eventuală confiscare. Ele pot fi atacate.
Poate o rudă să piardă un bun din cauza urmăririi pentru spălarea banilor?
Confiscarea unui bun aparținând unui terț presupune ca acest terț să fi fost pus în situația de a-și prezenta observațiile (art. 131-21 din Codul penal francez). El trebuie să își valorifice drepturile în cadrul procedurii.
Surse
- legifrance.gouv.fr/codes/section_lc/LEGITEXT000006070719/LEGISCTA000006165345/2026-09-30
- legifrance.gouv.fr/codes/section_lc/LEGITEXT000006070719/LEGISCTA000006165284/2026-09-30
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000047861196
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000054725105/2026-09-30
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000054334756/2026-09-30
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000051751550/2026-09-30
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000049778726/
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000022470124
- legifrance.gouv.fr/codes/article_lc/LEGIARTI000022470146
- legifrance.gouv.fr/loda/article_lc/LEGIARTI000049778768/2026-03-04
- legifrance.gouv.fr/codes/section_lc/LEGITEXT000006071570/LEGISCTA000053806884/2026-09-30
Traducere a paginii în limba franceză, singura care face credință. Citiți versiunea în limba franceză ↗︎