- 1. Ancheta – Poliția sau jandarmeria strânge probele, în flagrant sau în cadrul anchetei preliminare, sub controlul procurorului (procureur de la République).
- 2. Reținerea – Reținere (garde à vue), cu constrângere, sau audiere liberă (audition libre), fără constrângere: în ambele cazuri, dreptul de a păstra tăcerea și dreptul la avocat.
- 3. Decizia parchetului – Procurorul clasează cauza, propune o alternativă la urmărirea penală, sesizează direct tribunalul sau deschide o urmărire penală sub conducerea judecătorului de instrucție.
- 8. Judecata – Delictele sunt de competența tribunalului corecțional, crimele de competența curții penale departamentale sau a curții de asize.
- 9. Apelul – Hotărârea poate fi atacată cu apel în zece zile: cauza este atunci judecată din nou, atât în fapt, cât și în drept.
- 10. Recursul în casație – Zece zile libere pentru declararea recursului: Curtea de Casație controlează aplicarea legii, fără a judeca din nou faptele.
1. Ancheta
Ancheta în flagrant (enquête de flagrance) urmează imediat infracțiunii și durează opt zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de opt zile pentru faptele pedepsite cu cel puțin cinci ani de închisoare (art. 53 din Codul francez de procedură penală, CPP). Ancheta preliminară (enquête préliminaire) nu poate, în principiu, depăși doi ani de la prima audiere liberă, reținere sau percheziție privind o persoană, cu prelungiri reglementate (art. 75-3 CPP). Perchezițiile, cererile de informații (réquisitions) și interceptările se supun unor condiții precise, a căror nerespectare poate ulterior justifica o nulitate. Avocatul poate fi consultat de la primirea unei citații, pentru pregătirea audierii.
2. Reținerea
Reținerea (garde à vue) durează cel mult douăzeci și patru de ore și poate fi prelungită cu douăzeci și patru de ore, cu autorizarea scrisă și motivată a procurorului, pentru o crimă sau un delict pedepsit cu cel puțin un an de închisoare (art. 63 CPP); există regimuri derogatorii, în special în materie de criminalitate organizată. Persoana are dreptul de a păstra tăcerea, de a fi asistată de un avocat, de a fi examinată de un medic și de a cere înștiințarea unei rude. Audierea liberă (audition libre) presupune lipsa constrângerii: persoana poate părăsi sediul în orice moment și, dacă infracțiunea este pedepsită cu închisoarea, poate fi asistată de un avocat (art. 61-1 CPP). Avocatul discută cu persoana, asistă la audieri și poate prezenta observații scrise.
3. Decizia parchetului
Procurorul (procureur de la République) decide asupra continuării: clasare (classement sans suite), alternativă la urmărirea penală (alternative aux poursuites), compoziție penală (composition pénale), trimitere în fața tribunalului sau deschiderea unei urmăriri penale sub conducerea judecătorului de instrucție (information judiciaire). Atunci când persoana este prezentată magistratului (déférée) la sfârșitul reținerii, ea trebuie adusă în fața acestuia cel târziu la douăzeci de ore după ridicarea măsurii; în caz contrar, este pusă în libertate (art. 803-3 CPP). În acest interval, poate discuta cu un avocat. Această alegere de orientare determină întreaga continuare a procedurii.
O întrebare despre situația dumneavoastră? Scrieți cabinetului sau sunați la +33 7 81 86 30 80.
4a. Sesizarea tribunalului
În procedura imediată (comparution immédiate), inculpatul (prévenu) este judecat în aceeași zi doar dacă este de acord; în caz contrar, tribunalul amână cauza la o ședință fixată între patru și zece săptămâni, cu excepția renunțării exprese a inculpatului (art. 397-1 CPP). Judecata pe baza recunoașterii prealabile a vinovăției (comparution sur reconnaissance préalable de culpabilité, CRPC) se bazează pe o pedeapsă propusă de procuror, pe care persoana o poate accepta sau refuza și pe care un judecător trebuie să o omologheze. Citația prin ofițer de poliție judiciară și citația prin executor judecătoresc stabilesc o ședință ulterioară; de la 23 octombrie 2026, citația trebuie comunicată cu cel puțin cincisprezece zile înainte de ședință (art. 552 CPP). Avocatul pregătește apărarea, solicită, dacă este necesar, o amânare și examinează regularitatea procedurii.
5a. Ședința în fața tribunalului corecțional
Excepțiile de nulitate trebuie invocate înainte de orice apărare pe fond. De la 23 octombrie 2026, concluziile de nulitate trebuie depuse la grefă cel târziu cu trei zile înainte de ședință, sub sancțiunea inadmisibilității, cu excepția procedurii imediate și a nulităților care nu puteau fi cunoscute (art. 385 CPP). La ședință, inculpatul este interogat, partea civilă (partie civile) își prezintă cererile, procurorul pune concluzii (réquisitions), apărarea pledează, iar inculpatul are ultimul cuvântul. Avocatul invocă nulitățile, discută probele și pledează atât asupra vinovăției, cât și asupra pedepsei.
4b. Punerea sub acuzare
Punerea sub acuzare (mise en examen) presupune indicii grave sau concordante care fac verosimilă participarea persoanei la fapte, iar judecătorul recurge la ea doar dacă nu se poate limita la statutul de martor asistat (témoin assisté) (art. 80-1 CPP). Ea intervine la interogatoriul de primă înfățișare, în cadrul căruia persoana, asistată de avocatul său, poate păstra tăcerea, poate face declarații sau poate răspunde la întrebări. Oferă acces la dosar prin intermediul avocatului și deschide dreptul de a cere efectuarea unor acte. De la 23 octombrie 2026, cererea de copie a dosarului în termen de șapte zile libere (jours francs) de la punerea sub acuzare stabilește momentul de la care curge termenul pentru invocarea nulităților (art. 173-1 CPP).
5b. Arest sau control judiciar
Arestul preventiv (détention provisoire) este dispus de judecătorul pentru libertăți și detenție (juge des libertés et de la détention), după o dezbatere contradictorie, atunci când controlul judiciar (contrôle judiciaire) și arestul la domiciliu cu supraveghere electronică sunt insuficiente. În materie corecțională, nu poate depăși inițial patru luni, iar prelungirile sale sunt limitate în funcție de pedeapsa prevăzută de lege și de antecedentele penale (art. 145-1 CPP). Persoana arestată poate cere oricând punerea sa în libertate; judecătorul de instrucție transmite cererea în zece zile judecătorului pentru libertăți și detenție, care se pronunță în cinci zile lucrătoare (art. 148 CPP). Avocatul intervine în dezbatere și formulează cererile de punere în libertate și apelurile.
Urmează o citație sau un termen de judecată? Cabinetul poate fi contactat la +33 7 81 86 30 80 sau prin WhatsApp / Signal.
6b. Camera de instrucție
Ordonanțele judecătorului de instrucție și ale judecătorului pentru libertăți și detenție pot fi atacate cu apel în zece zile de la comunicarea lor (art. 186 CPP). Camera de instrucție (chambre de l’instruction) este sesizată și cu cererile de anulare privind actele anchetei și ale instrucției. De la 23 octombrie 2026, cererea trebuie formulată în patru luni de la eliberarea primei copii a dosarului, dacă aceasta a fost cerută în termen de șapte zile libere de la punerea sub acuzare, iar în caz contrar în patru luni de la comunicarea punerii sub acuzare (art. 173-1 CPP). Avocatul redactează cererile și memoriile, pledează la ședință și apreciază oportunitatea unui recurs în casație.
7b. Încheierea instrucției
Atunci când consideră că instrucția este încheiată, judecătorul de instrucție înștiințează părțile; procurorul dispune atunci de o lună dacă o persoană este arestată și de trei luni în celelalte cazuri pentru a pune concluzii (réquisitions) (art. 175 CPP). Părțile dispun de aceleași termene pentru a transmite observații și cereri, apoi de zece zile pentru a răspunde la concluziile procurorului. Judecătorul emite apoi o ordonanță de neurmărire (non-lieu), de trimitere în fața tribunalului corecțional sau de trimitere în judecată în fața curții cu jurisdicție criminală (mise en accusation). Avocatul redactează observațiile care pot influența această decizie.
8. Judecata
Tribunalul corecțional (tribunal correctionnel) judecă delictele. Curtea penală departamentală (cour criminelle départementale), compusă din magistrați de carieră, judecă în primă instanță anumite crime săvârșite de persoane majore; curtea de asize (cour d’assises), cu un juriu, judecă celelalte crime. Probele sunt dezbătute oral în ședință, care se încheie cu o decizie asupra vinovăției și apoi, dacă este cazul, asupra pedepsei. Decizia pronunțată contradictoriu face să curgă termenul de apel de zece zile (art. 498 CPP). Avocatul pregătește interogatoriile, discută fiecare element de probă și pledează atât asupra vinovăției, cât și asupra pedepsei.
9. Apelul
Apelul împotriva unei hotărâri corecționale contradictorii se declară în zece zile de la pronunțare (art. 498 CPP); termenul este tot de zece zile împotriva unei decizii a curții de asize (art. 380-9 CPP). În anumite cazuri, în special atunci când partea nu a fost informată cu privire la data pronunțării, termenul curge doar de la comunicare (signification). Camera de apeluri corecționale (chambre des appels correctionnels) judecă din nou delictele; în materie criminală, cauza este dusă în fața unei curți de asize care judecă în apel. Avocatul evaluează interesul apelului și riscurile acestuia, în special în cazul unui apel al parchetului.
O persoană apropiată tocmai a fost reținută în Franța? Sunați la +33 7 81 86 30 80 sau scrieți prin WhatsApp / Signal.
10. Recursul în casație
Ministerul public și părțile dispun de zece zile libere după pronunțare pentru a declara recurs în casație (pourvoi en cassation) (art. 568 CPP), cu excepția materiilor speciale și a cazurilor în care termenul curge doar de la comunicare. Recursul se declară printr-o declarație la grefa instanței care a pronunțat decizia. Camera penală (chambre criminelle) nu judecă din nou faptele: verifică aplicarea legii și motivarea deciziei. Motivele de casare sunt apoi dezvoltate într-un memoriu, depus în principiu de un avocat la Consiliul de Stat și la Curtea de Casație (avocat au Conseil d’État et à la Cour de cassation).
11. Executarea pedepsei
Cu excepția unui mandat de depunere în penitenciar (mandat de dépôt), persoana în libertate condamnată la o pedeapsă cu închisoarea mai mică sau egală cu un an poate beneficia de o adaptare a pedepsei (aménagement de peine): detenție la domiciliu cu supraveghere electronică, semilibertate (semi-liberté), plasament în exterior (placement à l’extérieur), fracționare sau liberare condiționată (art. 723-15 CPP). Atunci când pedeapsa este mai mică sau egală cu șase luni, adaptarea este, în principiu, de drept, cu excepția cazului în care personalitatea sau situația condamnatului o face imposibilă. Condamnatul este citat în fața judecătorului de aplicare a pedepselor (juge de l’application des peines), apoi în fața serviciului penitenciar de inserție și probațiune (service pénitentiaire d’insertion et de probation, SPIP). Avocatul pregătește proiectul de adaptare și strânge documentele justificative: loc de muncă, locuință, formare profesională, tratament medical.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre o anchetă și o instrucție?
Ancheta este condusă de poliție sau de jandarmerie sub controlul procurorului. Urmărirea penală sub conducerea judecătorului de instrucție (information judiciaire), sau instrucția, este încredințată unui judecător de instrucție: este obligatorie în materie criminală și facultativă pentru delicte. Ea oferă părților accesul la dosar prin avocatul lor, dreptul de a cere efectuarea unor acte și dreptul de a contesta regularitatea procedurii în fața camerei de instrucție.
De cât timp dispuneți pentru a face apel sau recurs în casație?
Apelul împotriva unei hotărâri corecționale contradictorii se declară în zece zile de la pronunțare (art. 498 CPP). Recursul în casație se declară în zece zile libere de la pronunțare (art. 568 CPP), cu excepția materiilor speciale. În anumite cazuri, aceste termene curg doar de la comunicarea deciziei.
Ce se schimbă la 23 octombrie 2026 în privința nulităților?
Legea nr. 2026-651 din 23 iulie 2026 modifică termenele de acțiune. Pentru cererile formulate de la 23 octombrie 2026, persoana pusă sub acuzare dispune de patru luni de la eliberarea primei copii a dosarului, dacă a cerut-o în termen de șapte zile libere de la punerea sub acuzare, iar în caz contrar de patru luni de la comunicarea punerii sub acuzare (art. 173-1 CPP). În fața tribunalului corecțional, concluziile de nulitate trebuie depuse la grefă cel târziu cu trei zile înainte de ședință, cu excepția procedurii imediate (art. 385 CPP).
Surse
Traducere a paginii în limba franceză, singura care face credință. Citiți versiunea în limba franceză ↗︎